Capitolul I
Trebuie sa traiesti,nu sa supravietuiesti.
(o mica idee - Bella este de fapt Sakura dar i-am schimbat numele pentru ca imi place mai mult asta)
Pe langa lanturile gandurilor care trec adesea peste toate detaliile vietii,un singur om e de ajuns sa se opreasca pentru a transforma un simplu vis,o iluzie intr-o adevarata viata plina de culoare,pasiune,ura,starlucire,dispret,prietenie,dusmanie sau indiferenta.
Sunt persoana potrivita?Esti persoana potrivita?Intrebari fara raspuns.Clipe de incertitudine.Toate aceste sentimente si ganduri creaza viata.Atinge aerul...
Nu il vezi,nu il poti atinge,nu il poti mirosi,e ca si cum nu ar exista,dar exista,stii ca e acolo.Asa sunt si sentimentele,asa este si viata.De ce traim?Te-ai intrebat vreodata?Poate ca da...poate ca nu,dar cert este ca traim.Trebuie sa apreciezi fiecare cuvant care il rostesti,sa traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima,sa te gandesti la tot si la toate...sa intelegi...sa plangi...sa speri...sa razi...sa apreciezi...sa cunosti...
Intr-o casa alba ca cel mai pur lapte si cu acoperis ca un giuvaer rosu se afla o fata cu parul roz ca o nimfa a mari si cu ochii verzi ca cele mai crude si tinere alge.Privea cerul prin fereastra casei sale iar gandurile ei se inaltau in aer.
"Cum am ajuns aici?Asa departe de casa... Aici s-au nascut parintii mei dar eu...eu...eu...nu pot sa stau aici printre servitori care ma trateaza rece si imi spun toata ziua 'Domnisoara Lione'.Ma simt straina de viata mea si asta doare...daca mama...NU...nu trebuie sa ma gandesc la asta,o sa fie bine daca pastrez aparentele."
Casa se afla in orasul Roma,Italia,acolo unde parintii fetei s-au nascut dar ea se nascuse in Japonia...
Iesea foarte rar din casa ia vecinii si putinii prieteni pe care ii avea acolo ii spuneau Copila Marii.Copila deoarece avea 17 ani iar marea venea de la faptul ca avea parul de culoarea roz a apusului de vara deasupra marii albastre,ochii ei verzi ca algele si pielea alba ca perlele de pe fundul marii.Era o adevarata frumusete si numele ei o caracteriza in intregime 'Bella' care in italiana inseamna 'frumoasa' dar numele ei japonez era Sakura pentru ca se asemana cu o floare gingasa de cires.
Dupa cateva minute de liniste,un cutit s-a infipt pe rama de lemn a geamului iar pe manerul cutitului era un mesaj.Fata a deschis geamul si s-a lasat putin in afara cu grija pentru a nu cadea pentru ca era la etajul 2 al casei si a luat cutitul scotand din capatul armei un bilet.
"Felicitari!
Sunteti acum invitata la jocul nostru de grup...'O sansa la moarte",creat special pentru a ii vedea pe cei mai talentati luptatori in actiune.Deoarece sunteti cea mai buna in domeniu,sunteti invitata pentru a reprezenta stilul de wrestling.Deci este da sau da?Nu ai nici o sansa daca refuzi,vei muri inainnte sa te gandesti sa ne refuzi
oferta.Ai pe cealalta foaie
instructiunile.Ne vedem la START.
Cu stima,Un mare fan!"
-Minunat...inca un nebun.Dar provocarea nu suna rau,micul lui joc e sigur o lupta deci...sa vedem instructiunile 'fanului meu'.
Dupa cum scria in intructiuni trebuia doar sa arunce cutitul pe geam ca sa isi confirme prezeta si apoi sa mearga la aeroport si sa ia cursa 'speciala'.
Ajunsa la aeroport,Bella a fost intampinata de un domn imbracat intr-un costum negru care i-a cerut geanta si i-a aruncat apoi telefonul mobil dupa care i-a inapoiat-o si a condus-o catre avion.
"Stai putin...in bilet scria ... 'jocul nostru de grup' ... deci nu sunt luptatorii adusi de ei ci va trebui sa ne luptam intre noi,fiecare in stilul lui deci deja inseamna ca a ales mai multi participanti puternici...insa...ma ingrijoreaza faptul ca vom merge cu un avion,daca nebunul are chef de o lupta pe parcursul zborului eu o sa fiu dezavantajata deoarece am nevoie de ceva spatiu pentru a executa miscarile dar un avantaj poate fi faptul ca ei nu ma cred in stare de nimic deoarece cred ca toti cei din lumea wrestlingului fac trucaje,asa ca dupa parerea lor eu sunt mica diva,plina de fite care nu e in stare de nimic si trebuie sa pastrez aparentele...am nevoie de un avans...de o strategie inainte sa decolam si cred ca asta va fi repede..."
Ino - Campioana la box feminin - blonda,ochi albastri,extrem de invidioasa si increzuta.
Tenten - Campioana la karate (feminin) - satena,ochi negri,prietenoasa si amuzanta.
Temari - Campioana la Judo (feminin) - blonda,ochi negri,indrazneata si directa.
Hinata - Campioana la Kick-boxing (feminin) - bruneta,ochi lila,linistita si prietenoasa.
Bella - Campioana la wrestling feminin
Kiba - Campion la karate - saten,ochi caprui,distrat si simpatic.(putin cam afemeiat)
Sai - Campion la Judo - brunet,ochi negrii,zambaret si prietenoasa.
Naruto - Campion la wrestling - blond,ochi albastri,hiperactiv si plin de viata.
Neji - Campion la Kick-boxing - saten,ochi lila,increzut si direct.
Sasuke - Campion la taekwondo - brunet,ochi negri,tacut si misterios.
In avion:
-Cat mai stam aici?M-am satrurat de asta!!!Nu suntem toti aici deja? spune Ino.
-Daca nu am pornit inseamna ca asteptam sigur sa mai apara cineva. spune Kiba.
Pe usa intra rozalia urmata de barbatul imbracat in negru.
-In sfarsit!Te-ai hotarat sa apari...ai nevoie de o ora intarziere ca sa iti faci intrarea grandioasa?Lil' Miss Diva? spune Ino.
-Bineinteles...chiar am aflat ca vei fi aici si m-am gandit ca nu te deranjeaza sa astepti daca tot sunt o diva. spune Bella.
-Hey! striga celelalte trei fete catre rozalie.
-Da?
-Care este numele tau?Cand esti chemata in ring iti spun Lil' Miss Diva,sper ca nu te cheama asa,nu? spune Tenten.
-Nu.Numele meu este Bella.
-Deci Bells...esti italianca? intreba Temari.
-Nu.Parintii mei s-au nascut la Roma dar eu m-am nascut in Tokyo.
-Si eu m-am nascut in Tokyo.adauga Hinata.
-Buna frumusete! spune Kiba uitandu-se la Bel.
-Dispari! spune Temari,Crezi ca isi va pierde timpul cu tine?Visezi!
-Gata fetelor...nu mai fiti geloase,am pentru toate.
-Nesuferitule...spun fetele.
-O SA DECOLAM IN MAI PUTIN DE 2 MINUTE.VA RUGAM SA VA
ASEZATI.se aude din difuzoare.
S-a plimbat printre scaune si singurul loc liber era langa Sasuke.
-Pot sa ma asez aici?Este singurul loc liber.
-Aseaza-te.
-Multumesc.
Si-a cautat i-podul in geanta si a inceput sa asculte muzica de cum au decolat.Era un drum de cateva ore asa ca a avut ceva timp sa se gandeasca la ce va face in timp ce simtea cum ochii i se inchid pe ritmurile melodiei lui Chris Brown - Crawl.
Dupa o ora de somn linistit,rozalia a inceput sa se agite deoarece avea un cosmar.
(De acum voi povesti din perspectiva Bellei.)
"Eram in mijlocul unei sali imense,imbracata intr-o rochie alba,foarte frumoasa,de
mireasa.Am privit inaintea mea si am vazut cum pe usa intra EL.Mii de lacrimi au inceput sa imi curga pe fata si am alergat catre EL...dar...incaperea se lungea inaintea mea si nu ma lasa sa ajung la acolo si sa il iau in brate,sa il sarut,sa il mangai,sa fim impreuna.In cele din urma am inceput sa ma apropii de si cand am ajuns in fata LUI am intins mana dar nu l-am putut atinge...am incercat dinnou si dinnou dar fara nici un rezultat.Cand am realizat ca sunt atat de aproape dar nu il pot atinge,am inceput sa tip si..."
Acesta a fost cosmarul din care m-am trezit imediat dupa ce am inceput sa tip si apoi am realizat ca plansesem cu adevarat.Sasuke ma privea intrebator si eu am inceput sa imi sterg lacrimile,schitand un zambet care ma facea sa simt ca mi se topeste sufletul.
Cum sa uit?Cum sa zambesc si sa fiu fericita cand EL era forma vietii mele,putea sa dea o culoare de roz aprins chiar si mortii,la fel ca si mine,se bucura de gustul razbunarii si pastra aparentele in fata tuturor mai putin a mea.Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?
Nu puteam scapa de aceasta intrebare.
Capitolul II
Teama de vise
Am ajuns in cele din urma la destinatie care era pe o insula destul de
indepartata.Ma macina o intrebare...Cu totii am fost chemati pe aeroportul acesta care se afla in Italia dar ei nu sunt italieni deci au primit inaintea mea invitatiile daca ce au avut timp sa ajunga in Italia,din moment ce majoritatea sunt americani.De ce in Italia?Trebuie sa aflu daca a mai fost cineva in Italia cand am fost invitati.Dar nu are sens...cred ca...Ino a spus ca am intarziat o ora iar eu primisem invitatia de maxim 20 de minute.Deci asa este...Italia...pentru ca eu eram acolo.
Ni s-a spus sa coboram si imediat ce am atins pamantul cu picioarele,am fost anutati ca avem o ora sa ajunge la o mare cladire care se afla la cativa km de noi dar se putea observa din cauza inaltimii,dar am fost avertizati ca au fost montate capcane ca sa ne ingreuneze situatia.Fiecare a potnit alergand dar eu am asteptat ca toti sa plece,asa cum mentionase biletul,impreuna cu alte lucruri pe care mai trebuia sa le fac in plus fata de
ceilalti.Am asteptat iar din spatele meu venit un barbat care m-a lovit cu ceva in cap.Nu imi aduc aminte ce s-a mai intamplat insa m-am trezit langa cladirea la care trebuia sa ajungem.Mi-am pus mana la cap...doamne...durea ingrozitor si tot capul imi pulsa.M-am uitat din obijnuinta la ceas pentru ca de obicei eram mereu in fuga si aveam ul loc unde trebuia sa ajung si eram punctuala.Ce ciudat!Pot sa jur ce atunci cand am coborat din avion era ora 17.20,drumul ar trebui sa ia cel putin 40 de minute,si mai sunt si capcanele... ceasul meu arata ora 17.40.Numai 20 de minute?Nu se poate...Sa spunem ca am fost impulsionata.M-am uitat in jur...trebuia sa ajungem sus dar intre sol si grilajul pe care trebuia sa ma agat erau 5 metri.Deja gasisem o metoda buna de a urca dar nu vroiam sa fiu singura care urca...sa fiu singura cu psihopatul asta?Nici gand!O sa astept pana mai ajunge cineva ca sa pot sa merg mai departe.
-Ai ramas aici?spune Sasuke venind din spatele meu.
-...Da...(noroc ca stiu sa mint destul de bine)
-Te-ai uitat macar ce poti face?
-Este prea inalt,are aproximativ 5 metri,in zona nu exista sfoara iar pe pereti nu exista nici un fel de sustinere pana aproape de grilaj.
-Dar daca am incerca sa sarim de pe un obiect?
-Nimic in zona...
-Se pare ca ai avut ceva timp sa studiezi zona.
O doamne,ce repede m-am dat de gol...asta e,sper ca nu banuieste ceva.
-Da...am avut cateva minute in plus.spun eu.
-Dar daca am astepta sa ma soseasca cineva si ne-am propulsa uni pe altii?
-Cel putin unul va ramane aici...Nu cred ca ii convine cuiva sa piarda,nu?
-Da ai dreptate...
M-am apropiat de unul din pereti si mi-am pus castile in urechi si am inceput sa ascult muzica,in timp ce cercetam
peretii.Am gasit intr-un colt,un ciocan micut,vroia cineva sa se asigure ca voi ajunge sus dar fara sa dau banuielei.L-am luat si am inceput sa fac gauri in pereti ca sa ne serveasca ca punct de sprijin.Dupa ce am terminat am inceput sa ma uit atent la ordinea lor.
-Vrei sa incerc eu primul?m-a intrebat Sasuke.
-Bine.
A sarit cu succes de pe primul perete pe celalalt,si apoi dinnou pe primul perete dar mai sus,mai avea doua sarituri dar a alunecat si a cazut...pe mine...mai exact deasupra mea.GATA!Deja durerea mea de cap era insuportabila dupa inca o cazatura.
-Scuze.a spus el.
Dar eu nu ma ridicam,imi tineam mana pe frunte si cand am incercat sa ma ridic am lesinat,dar noroc ca Sasuke m-a prins.Cand am deschis ochii,eram in bratele brunetului care ma privea ingrijorat.
-Imi cer scuze.Te-ai lovit rau la cap?
-Stai linistit...nu e vina ta,doar ca m-am mai lovit pe drum,la una din capcane si de atunci tot capul meu pulseaza si simt ca o sa imi explodeze fiecare nerv.
-Acum,ce facem?Nu am nici o idee de cum am putea sa iesim de aici.
Am iesit usor din bratele lui Sasuke,care ma strangea nebuneste la pieptul lui si ma facea sa ma simt foarte ciudat.
-Am o idee dar mai avem nevoie de ajutor asa ca trebuie sa asteptam sa mai vina cineva.
-Bine.
Dupa cateva minute ajung si ceilalti.
-Acum ca suntem toti,ar trebui sa va spun la ce ne-am gandit ca sa uracam acolo pentru ca nu mai e mult timp.Sunteti cu totii de acord sa dati o mana de ajutor ca sa trecem toti?
-
Da.au spus cu totii.
-Bine.
Ideea era cea mentionata de Sasuke in urma cu cateva minute dar am gasit o solutie pentru mica problema care se ivea in acea
idee.Ne vom propulsa reciproc!
-Dar ai spus chiar tu inainte...cineva va ramane jos.a spus brunetul.
-Hei,eu nu raman aici jos...deci cine se ofera?intreaba Ino.
-M-am gandit si la asta...deci cine urca primul?intreb eu punandu-mi mana pe frunte.Durerea nu uita sa ma anunte ca inca este acolo si ma va lovi mereu pana cand o sa termin asta ca sa merg la un medic.Cine este primul?intreb eu nervoasa.Dar nimeni nu zicea nimic,taceau cu totii.O,doamne...se se ofere cineva sau va trebui sa va arunc eu pe rand,si nu imi pasa ordinea.
-Hei!Cine te crezi sa imi vorbesti asa?Eu sunt... spune Ino dar nu apuca sa termine pentru ca eu o intrerup putin cam violent.
-Esti o mare dobitoaca care ma enerveaza la culme...taci dracu' din gura!
Toti ma priveau destul de uimiti dar nu cred ca era cineva care sa ma contrazica.
-Tu o sa fi prima!spun eu hotarata.
-Cum?!
-Hai!!!
M-am asezat undeva in mijloc iar ea a venit alergand din colt si a sarit catre mine,punand piciorul pe mainile mele care i-au servit ca
parghie.Am aruncat-o cat de tare am putut si ea s-a agatat de grilaj si a mers cu greu pana sus.
-Cine urmeaza?am intrebat.
Au mers la rand toate fetele:Hinata,Tenten si Temari.
-E randul tau Bells.a spus Kiba.
-Nu.Eu trabuie sa raman ultima.
-Glumesti nu?!Si cum o sa urci?intreaba Sai.
-Mai este un mod de a urca.
-Si de ce nu am urcat si noi asa?intreaba Naruto.
-E putin mai dificil...dar asta nu conteaza...hai,cine urmeaza?
A urcat Naruto,propulsat de baieti,apoi Kiba,Neji,Sai...dar Sasuke nu a vrut sa urce.
-Vrei sa ramai aici nu-i asa?intreaba el.
-Cum?!intreb eu surprinsa.
-E imposibil sa urci,deci vrei sa ramai aici si sa trecem noi.
-Nu...spun eu razand.Vreau sa ajung mai
departe.Am cateva intrebari pentru psihopatul care ne-a chemat aici.
-Bine dar...
-Fara dar.Sari si ne vedem sus.
-Bine.
Asa a sarit si Sasuke.Mi-am dat parul pe spate,nu m-am mai gandit la durerea de cap si am inceput sa
alerg.Am pus picioarele pe primul zid si am impins cu putere ajungand pe zidul paralel cu cel de pe care am pornit dar mai sus si apoi dinnou de la acea inaltime a acelui zid,pe zidul dinainte si m-am prins repede de
grilaj.Am urcat si acolo erau toti.Sasuke mi-a prins mana si m-a tras
sus.Am ajuns exact cand ora pe care o aveam la dispozitie s-a terminat.
Un om imbracat in negru a venit si ne-a condus intr-o casa imensa,destul de luxoasa.careia ii lipsea un singur lucru...viata.Era plina de alb si negru...fara alte culori,dar asta era doar camera de zi.Cand am mers catre etajul unu,unde se aflau camerele noastr,am observat ca pe usa fiecarei camere se afla un nume.BELLA,scria pe usa camerei mele cu roz...ce ciudat...o culoare,ma intrebam cum arata camera,asa ca am deschis usa.
-Tipul asta e nebun...am spus eu incet,doar pentru mine,dar nu am mai rezistat si am cazut in genunchi,durerea de cap revenindu-mi.Sasuke a venit langa mine,ceilalti intrasera deja in camere si se auzeau tipete de bucurie la vederea acelui lux.
-Ce s-a intamplat Bells?m-a intrabat brunetul.Bells...trezeste-te spune el punanadu-mi mainile pe umer si miscandu-ma putin.
-E nebun...vrea sa ma omoare...nu a fost o coincidenta ca am fost chemata aici...Sasuke...unde erai cand ai primit invitatia?
-Eram in America.
-Dar ceilalti?
-Toti locuiesc in America si sunt aprope sigur ca toti erau acolo cand au fost invitati.De ce?
-Atunci de ce ati fost chemati in Italia?
-Nu stiu...cred ca e parte din joc.
-Eu eram singura care era in Italia.
-Nu cred ca inteleg...
-Vrea sa imi pierd mintile.Sti ca am ajuns mai repede la destinatie decat tine sau oricine altcineva?
-Da dar...
-Pe biletul meu scria sa astept cinci minute dupa ce pleaca toti si asa am facut dar am fost lovita de cineva in cap si m-am trezit langa intrare.A vrut sa se asigure ca nu pierd.
-Dar de ce?Ce vrea de la tine?
-Vrea sa ma chinuie...vrea sa imi aduca aminte...vrea sa-mi schimbe forma vietii,sa-mi coloreze incet drumul spre moarte,sa simta gustul razbunarii pastrand aparentele.
Sasuke ma privea tulburat,nu intelegea cum o fata de 17 ani ar putea sa foloseasca cuvintele acele,care exprimau lacrimi nevazute de suferinta si parca veneau dintr-o inima inghertata.
-Spune-mi,de ce te-ai speriat asa?ma intreaba brunetul.
-Camera asta...este ca si cea pe care...pe care... spun eu incepand as plang.
Sasuke ma ridica in bratele lui ma duce in camera facuta pentru mine si ma intinde pe pat,stangandu-mi mainile in ale lui timp ce eu imi tineam ochii inchisi,pentru ca nu vroiam sa vad camera aceea.Cum era posibil ca tipul asta sa stie asa de multe despre mine,despre viata mea,depre locul unde ma aflam,si de ce vrea sa ajung cat mai departe in competitia asta.Deodata,am simtit cum se invartea totul cu mine si nu imi mai amintesc nimic din ce s-a intamplat.Cand m-am trezit,cu totii erau in jurul meu si ma priveau ingrijorati,mai putin Ino,care atunci cand m-am trezit a inceput sa proteste.
-De ce camera ei este cea mai mare decat a mea,si arata mult mai bine!?a spus ea indignata.
M-am ridicat usor si m-am dus langa fereastra si doar din obijnuinta,pentru ca arata ca si camera mea am intrat in dressing.Eu eram o persoana foarte ordonata si imi numerotam hainele,punand pe umerase,numere.Cand am intrat,m-am inspaimantat mai tare...hainele din el erau asezate ca ale mele...nu am mai putut reactiona,mi-a pus si hainele asa cum erau asezate acasa.M-am intors si am iesit pe usa camerei,urmata de Kiba,Sai si
Sasuke.Am inceput sa alerg spre usa din fata dar in fata mea s-a pus o gorila imensa,probabil angajata de nebunul asta.
-Vreau sa trec!am spus eu dar tipul nu vorbea deloc.
-Am spus ca vreau sa trec asa ca da-te la o parte
In loc sa faca ce i-am zis,mi-a intins mana in care avea un CD rosu si mi-a aratat cu degetul spre
DVD.Am mers si am pus CD-ul in aparat si l-am pornit,intre timp au coborat si
ceilelti.Ne-am asezat pe canapele si filmuletul a inceput.Ecranul era rosu,fara nici o imagine,si au inceput sa se auda cuvinte....
to be continued....
hahahahahahahahahahahahahahahaah I'm evil
so..te adour:X
Capitolul I
Trebuie sa traiesti,nu sa supravietuiesti.
(o mica idee - Bella este de fapt Sakura dar i-am schimbat numele pentru ca imi place mai mult asta)
Pe langa lanturile gandurilor care trec adesea peste toate detaliile vietii,un singur om e de ajuns sa se opreasca pentru a transforma un simplu vis,o iluzie intr-o adevarata viata plina de culoare,pasiune,ura,starlucire,dispret,prietenie,dusmanie sau indiferenta.
Sunt persoana potrivita?Esti persoana potrivita?Intrebari fara raspuns.Clipe de incertitudine.Toate aceste sentimente si ganduri creaza viata.Atinge aerul...
Nu il vezi,nu il poti atinge,nu il poti mirosi,e ca si cum nu ar exista,dar exista,stii ca e acolo.Asa sunt si sentimentele,asa este si viata.De ce traim?Te-ai intrebat vreodata?Poate ca da...poate ca nu,dar cert este ca traim.Trebuie sa apreciezi fiecare cuvant care il rostesti,sa traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima,sa te gandesti la tot si la toate...sa intelegi...sa plangi...sa speri...sa razi...sa apreciezi...sa cunosti...
Intr-o casa alba ca cel mai pur lapte si cu acoperis ca un giuvaer rosu se afla o fata cu parul roz ca o nimfa a mari si cu ochii verzi ca cele mai crude si tinere alge.Privea cerul prin fereastra casei sale iar gandurile ei se inaltau in aer.
"Cum am ajuns aici?Asa departe de casa... Aici s-au nascut parintii mei dar eu...eu...eu...nu pot sa stau aici printre servitori care ma trateaza rece si imi spun toata ziua 'Domnisoara Lione'.Ma simt straina de viata mea si asta doare...daca mama...NU...nu trebuie sa ma gandesc la asta,o sa fie bine daca pastrez aparentele."
Casa se afla in orasul Roma,Italia,acolo unde parintii fetei s-au nascut dar ea se nascuse in Japonia...
Iesea foarte rar din casa ia vecinii si putinii prieteni pe care ii avea acolo ii spuneau Copila Marii.Copila deoarece avea 17 ani iar marea venea de la faptul ca avea parul de culoarea roz a apusului de vara deasupra marii albastre,ochii ei verzi ca algele si pielea alba ca perlele de pe fundul marii.Era o adevarata frumusete si numele ei o caracteriza in intregime 'Bella' care in italiana inseamna 'frumoasa' dar numele ei japonez era Sakura pentru ca se asemana cu o floare gingasa de cires.
Dupa cateva minute de liniste,un cutit s-a infipt pe rama de lemn a geamului iar pe manerul cutitului era un mesaj.Fata a deschis geamul si s-a lasat putin in afara cu grija pentru a nu cadea pentru ca era la etajul 2 al casei si a luat cutitul scotand din capatul armei un bilet.
"Felicitari!
Sunteti acum invitata la jocul nostru de grup...'O sansa la moarte",creat special pentru a ii vedea pe cei mai talentati luptatori in actiune.Deoarece sunteti cea mai buna in domeniu,sunteti invitata pentru a reprezenta stilul de wrestling.Deci este da sau da?Nu ai nici o sansa daca refuzi,vei muri inainnte sa te gandesti sa ne refuzi oferta.Ai pe cealalta foaie instructiunile.Ne vedem la START.
Cu stima,Un mare fan!"
-Minunat...inca un nebun.Dar provocarea nu suna rau,micul lui joc e sigur o lupta deci...sa vedem instructiunile 'fanului meu'.
Dupa cum scria in intructiuni trebuia doar sa arunce cutitul pe geam ca sa isi confirme prezeta si apoi sa mearga la aeroport si sa ia cursa 'speciala'.
Ajunsa la aeroport,Bella a fost intampinata de un domn imbracat intr-un costum negru care i-a cerut geanta si i-a aruncat apoi telefonul mobil dupa care i-a inapoiat-o si a condus-o catre avion.
"Stai putin...in bilet scria ... 'jocul nostru de grup' ... deci nu sunt luptatorii adusi de ei ci va trebui sa ne luptam intre noi,fiecare in stilul lui deci deja inseamna ca a ales mai multi participanti puternici...insa...ma ingrijoreaza faptul ca vom merge cu un avion,daca nebunul are chef de o lupta pe parcursul zborului eu o sa fiu dezavantajata deoarece am nevoie de ceva spatiu pentru a executa miscarile dar un avantaj poate fi faptul ca ei nu ma cred in stare de nimic deoarece cred ca toti cei din lumea wrestlingului fac trucaje,asa ca dupa parerea lor eu sunt mica diva,plina de fite care nu e in stare de nimic si trebuie sa pastrez aparentele...am nevoie de un avans...de o strategie inainte sa decolam si cred ca asta va fi repede..."
Ino - Campioana la box feminin - blonda,ochi albastri,extrem de invidioasa si increzuta.
Tenten - Campioana la karate (feminin) - satena,ochi negri,prietenoasa si amuzanta.
Temari - Campioana la Judo (feminin) - blonda,ochi negri,indrazneata si directa.
Hinata - Campioana la Kick-boxing (feminin) - bruneta,ochi lila,linistita si prietenoasa.
Bella - Campioana la wrestling feminin
Kiba - Campion la karate - saten,ochi caprui,distrat si simpatic.(putin cam afemeiat)
Sai - Campion la Judo - brunet,ochi negrii,zambaret si prietenoasa.
Naruto - Campion la wrestling - blond,ochi albastri,hiperactiv si plin de viata.
Neji - Campion la Kick-boxing - saten,ochi lila,increzut si direct.
Sasuke - Campion la taekwondo - brunet,ochi negri,tacut si misterios.
In avion:
-Cat mai stam aici?M-am satrurat de asta!!!Nu suntem toti aici deja? spune Ino.
-Daca nu am pornit inseamna ca asteptam sigur sa mai apara cineva. spune Kiba.
Pe usa intra rozalia urmata de barbatul imbracat in negru.
-In sfarsit!Te-ai hotarat sa apari...ai nevoie de o ora intarziere ca sa iti faci intrarea grandioasa?Lil' Miss Diva? spune Ino.
-Bineinteles...chiar am aflat ca vei fi aici si m-am gandit ca nu te deranjeaza sa astepti daca tot sunt o diva. spune Bella.
-Hey! striga celelalte trei fete catre rozalie.
-Da?
-Care este numele tau?Cand esti chemata in ring iti spun Lil' Miss Diva,sper ca nu te cheama asa,nu? spune Tenten.
-Nu.Numele meu este Bella.
-Deci Bells...esti italianca? intreba Temari.
-Nu.Parintii mei s-au nascut la Roma dar eu m-am nascut in Tokyo.
-Si eu m-am nascut in Tokyo.adauga Hinata.
-Buna frumusete! spune Kiba uitandu-se la Bel.
-Dispari! spune Temari,Crezi ca isi va pierde timpul cu tine?Visezi!
-Gata fetelor...nu mai fiti geloase,am pentru toate.
-Nesuferitule...spun fetele.
-O SA DECOLAM IN MAI PUTIN DE 2 MINUTE.VA RUGAM SA VA ASEZATI.se aude din difuzoare.
S-a plimbat printre scaune si singurul loc liber era langa Sasuke.
-Pot sa ma asez aici?Este singurul loc liber.
-Aseaza-te.
-Multumesc.
Si-a cautat i-podul in geanta si a inceput sa asculte muzica de cum au decolat.Era un drum de cateva ore asa ca a avut ceva timp sa se gandeasca la ce va face in timp ce simtea cum ochii i se inchid pe ritmurile melodiei lui Chris Brown - Crawl.
Dupa o ora de somn linistit,rozalia a inceput sa se agite deoarece avea un cosmar.
(De acum voi povesti din perspectiva Bellei.)
"Eram in mijlocul unei sali imense,imbracata intr-o rochie alba,foarte frumoasa,de mireasa.Am privit inaintea mea si am vazut cum pe usa intra EL.Mii de lacrimi au inceput sa imi curga pe fata si am alergat catre EL...dar...incaperea se lungea inaintea mea si nu ma lasa sa ajung la EL si sa il iau in brate,sa il sarut,sa il mangai,sa fim impreuna.In cele din urma am inceput sa ma apropii de EL si cand am ajuns in fata LUI am intins mana dar nu l-am putut atinge...am incercat dinnou si dinnou dar fara nici un rezultat.Cand am realizat ca sunt atat de aproape dar nu il pot atinge,am inceput sa tip si..."
Acesta a fost cosmarul din care m-am trezit imediat dupa ce am inceput sa tip si apoi am realizat ca plansesem cu adevarat.Sasuke ma privea intrebator si eu am inceput sa imi sterg lacrimile,schitand un zambet care ma facea sa simt ca mi se topeste sufletul.
Cum sa uit?Cum sa zambesc si sa fiu fericita cand EL era forma vietii mele,putea sa dea o culoare de roz aprins chiar si mortii,la fel ca si mine,se bucura de gustul razbunarii si pastra aparentele in fata tuturor mai putin a mea.Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?Cum?
Nu puteam scapa de aceasta intrebare.
Capitolul II
Teama de vise
Am ajuns in cele din urma la destinatie care era pe o insula destul de indepartata.Ma macina o intrebare...Cu totii am fost chemati pe aeroportul acesta care se afla in Italia dar ei nu sunt italieni deci au primit inaintea mea invitatiile daca ce au avut timp sa ajunga in Italia,din moment ce majoritatea sunt americani.De ce in Italia?Trebuie sa aflu daca a mai fost cineva in Italia cand am fost invitati.Dar nu are sens...cred ca...Ino a spus ca am intarziat o ora iar eu primisem invitatia de maxim 20 de minute.Deci asa este...Italia...pentru ca eu eram acolo.
Ni s-a spus sa coboram si imediat ce am atins pamantul cu picioarele,am fost anutati ca avem o ora sa ajunge la o mare cladire care se afla la cativa km de noi dar se putea observa din cauza inaltimii,dar am fost avertizati ca au fost montate capcane ca sa ne ingreuneze situatia.Fiecare a potnit alergand dar eu am asteptat ca toti sa plece,asa cum mentionase biletul,impreuna cu alte lucruri pe care mai trebuia sa le fac in plus fata de ceilalti.Am asteptat iar din spatele meu venit un barbat care m-a lovit cu ceva in cap.Nu imi aduc aminte ce s-a mai intamplat insa m-am trezit langa cladirea la care trebuia sa ajungem.Mi-am pus mana la cap...doamne...durea ingrozitor si tot capul imi pulsa.M-am uitat din obijnuinta la ceas pentru ca de obicei eram mereu in fuga si aveam ul loc unde trebuia sa ajung si eram punctuala.Ce ciudat!Pot sa jur ce atunci cand am coborat din avion era ora 17.20,drumul ar trebui sa ia cel putin 40 de minute,si mai sunt si capcanele... ceasul meu arata ora 17.40.Numai 20 de minute?Nu se poate...Sa spunem ca am fost impulsionata.M-am uitat in jur...trebuia sa ajungem sus dar intre sol si grilajul pe care trebuia sa ma agat erau 5 metri.Deja gasisem o metoda buna de a urca dar nu vroiam sa fiu singura care urca...sa fiu singura cu psihopatul asta?Nici gand!O sa astept pana mai ajunge cineva ca sa pot sa merg mai departe.
-Ai ramas aici?spune Sasuke venind din spatele meu.
-...Da...(noroc ca stiu sa mint destul de bine)
-Te-ai uitat macar ce poti face?
-Este prea inalt,are aproximativ 5 metri,in zona nu exista sfoara iar pe pereti nu exista nici un fel de sustinere pana aproape de grilaj.
-Dar daca am incerca sa sarim de pe un obiect?
-Nimic in zona...
-Se pare ca ai avut ceva timp sa studiezi zona.
O doamne,ce repede m-am dat de gol...asta e,sper ca nu banuieste ceva.
-Da...am avut cateva minute in plus.spun eu.
-Dar daca am astepta sa ma soseasca cineva si ne-am propulsa uni pe altii?
-Cel putin unul va ramane aici...Nu cred ca ii convine cuiva sa piarda,nu?
-Da ai dreptate...
M-am apropiat de unul din pereti si mi-am pus castile in urechi si am inceput sa ascult muzica,in timp ce cercetam peretii.Am gasit intr-un colt,un ciocan micut,vroia cineva sa se asigure ca voi ajunge sus dar fara sa dau banuielei.L-am luat si am inceput sa fac gauri in pereti ca sa ne serveasca ca punct de sprijin.Dupa ce am terminat am inceput sa ma uit atent la ordinea lor.
-Vrei sa incerc eu primul?m-a intrebat Sasuke.
-Bine.
A sarit cu succes de pe primul perete pe celalalt,si apoi dinnou pe primul perete dar mai sus,mai avea doua sarituri dar a alunecat si a cazut...pe mine...mai exact deasupra mea.GATA!Deja durerea mea de cap era insuportabila dupa inca o cazatura.
-Scuze.a spus el.
Dar eu nu ma ridicam,imi tineam mana pe frunte si cand am incercat sa ma ridic am lesinat,dar noroc ca Sasuke m-a prins.Cand am deschis ochii,eram in bratele brunetului care ma privea ingrijorat.
-Imi cer scuze.Te-ai lovit rau la cap?
-Stai linistit...nu e vina ta,doar ca m-am mai lovit pe drum,la una din capcane si de atunci tot capul meu pulseaza si simt ca o sa imi explodeze fiecare nerv.
-Acum,ce facem?Nu am nici o idee de cum am putea sa iesim de aici.
Am iesit usor din bratele lui Sasuke,care ma strangea nebuneste la pieptul lui si ma facea sa ma simt foarte ciudat.
-Am o idee dar mai avem nevoie de ajutor asa ca trebuie sa asteptam sa mai vina cineva.
-Bine.
Dupa cateva minute ajung si ceilalti.
-Acum ca suntem toti,ar trebui sa va spun la ce ne-am gandit ca sa uracam acolo pentru ca nu mai e mult timp.Sunteti cu totii de acord sa dati o mana de ajutor ca sa trecem toti?
-Da.au spus cu totii.
-Bine.
Ideea era cea mentionata de Sasuke in urma cu cateva minute dar am gasit o solutie pentru mica problema care se ivea in acea idee.Ne vom propulsa reciproc!
-Dar ai spus chiar tu inainte...cineva va ramane jos.a spus brunetul.
-Hei,eu nu raman aici jos...deci cine se ofera?intreaba Ino.
-M-am gandit si la asta...deci cine urca primul?intreb eu punandu-mi mana pe frunte.Durerea nu uita sa ma anunte ca inca este acolo si ma va lovi mereu pana cand o sa termin asta ca sa merg la un medic.Cine este primul?intreb eu nervoasa.Dar nimeni nu zicea nimic,taceau cu totii.O,doamne...se se ofere cineva sau va trebui sa va arunc eu pe rand,si nu imi pasa ordinea.
-Hei!Cine te crezi sa imi vorbesti asa?Eu sunt... spune Ino dar nu apuca sa termine pentru ca eu o intrerup putin cam violent.
-Esti o mare dobitoaca care ma enerveaza la culme...taci dracu' din gura!
Toti ma priveau destul de uimiti dar nu cred ca era cineva care sa ma contrazica.
-Tu o sa fi prima!spun eu hotarata.
-Cum?!
-Hai!!!
M-am asezat undeva in mijloc iar ea a venit alergand din colt si a sarit catre mine,punand piciorul pe mainile mele care i-au servit ca parghie.Am aruncat-o cat de tare am putut si ea s-a agatat de grilaj si a mers cu greu pana sus.
-Cine urmeaza?am intrebat.
Au mers la rand toate fetele:Hinata,Tenten si Temari.
-E randul tau Bells.a spus Kiba.
-Nu.Eu trabuie sa raman ultima.
-Glumesti nu?!Si cum o sa urci?intreaba Sai.
-Mai este un mod de a urca.
-Si de ce nu am urcat si noi asa?intreaba Naruto.
-E putin mai dificil...dar asta nu conteaza...hai,cine urmeaza?
A urcat Naruto,propulsat de baieti,apoi Kiba,Neji,Sai...dar Sasuke nu a vrut sa urce.
-Vrei sa ramai aici nu-i asa?intreaba el.
-Cum?!intreb eu surprinsa.
-E imposibil sa urci,deci vrei sa ramai aici si sa trecem noi.
-Nu...spun eu razand.Vreau sa ajung mai departe.Am cateva intrebari pentru psihopatul care ne-a chemat aici.
-Bine dar...
-Fara dar.Sari si ne vedem sus.
-Bine.
Asa a sarit si Sasuke.Mi-am dat parul pe spate,nu m-am mai gandit la durerea de cap si am inceput sa alerg.Am pus picioarele pe primul zid si am impins cu putere ajungand pe zidul paralel cu cel de pe care am pornit dar mai sus si apoi dinnou de la acea inaltime a acelui zid,pe zidul dinainte si m-am prins repede de grilaj.Am urcat si acolo erau toti.Sasuke mi-a prins mana si m-a tras sus.Am ajuns exact cand ora pe care o aveam la dispozitie s-a terminat.
Un om imbracat in negru a venit si ne-a condus intr-o casa imensa,destul de luxoasa.careia ii lipsea un singur lucru...viata.Era plina de alb si negru...fara alte culori,dar asta era doar camera de zi.Cand am mers catre etajul unu,unde se aflau camerele noastr,am observat ca pe usa fiecarei camere se afla un nume.BELLA,scria pe usa camerei mele cu roz...ce ciudat...o culoare,ma intrebam cum arata camera,asa ca am deschis usa.
-Tipul asta e nebun...am spus eu incet,doar pentru mine,dar nu am mai rezistat si am cazut in genunchi,durerea de cap revenindu-mi.Sasuke a venit langa mine,ceilalti intrasera deja in camere si se auzeau tipete de bucurie la vederea acelui lux.
-Ce s-a intamplat Bells?m-a intrabat brunetul.Bells...trezeste-te spune el punanadu-mi mainile pe umer si miscandu-ma putin.
-E nebun...vrea sa ma omoare...nu a fost o coincidenta ca am fost chemata aici...Sasuke...unde erai cand ai primit invitatia?
-Eram in America.
-Dar ceilalti?
-Toti locuiesc in America si sunt aprope sigur ca toti erau acolo cand au fost invitati.De ce?
-Atunci de ce ati fost chemati in Italia?
-Nu stiu...cred ca e parte din joc.
-Eu eram singura care era in Italia.
-Nu cred ca inteleg...
-Vrea sa imi pierd mintile.Sti ca am ajuns mai repede la destinatie decat tine sau oricine altcineva?
-Da dar...
-Pe biletul meu scria sa astept cinci minute dupa ce pleaca toti si asa am facut dar am fost lovita de cineva in cap si m-am trezit langa intrare.A vrut sa se asigure ca nu pierd.
-Dar de ce?Ce vrea de la tine?
-Vrea sa ma chinuie...vrea sa imi aduca aminte...vrea sa-mi schimbe forma vietii,sa-mi coloreze incet drumul spre moarte,sa simta gustul razbunarii pastrand aparentele.
Sasuke ma privea tulburat,nu intelegea cum o fata de 17 ani ar putea sa foloseasca cuvintele acele,care exprimau lacrimi nevazute de suferinta si parca veneau dintr-o inima inghertata.
-Spune-mi,de ce te-ai speriat asa?ma intreaba brunetul.
-Camera asta...este ca si cea pe care...pe care... spun eu incepand as plang.
Sasuke ma ridica in bratele lui ma duce in camera facuta pentru mine si ma intinde pe pat,stangandu-mi mainile in ale lui timp ce eu imi tineam ochii inchisi,pentru ca nu vroiam sa vad camera aceea.Cum era posibil ca tipul asta sa stie asa de multe despre mine,despre viata mea,depre locul unde ma aflam,si de ce vrea sa ajung cat mai departe in competitia asta.Deodata,am simtit cum se invartea totul cu mine si nu imi mai amintesc nimic din ce s-a intamplat.Cand m-am trezit,cu totii erau in jurul meu si ma priveau ingrijorati,mai putin Ino,care atunci cand m-am trezit a inceput sa proteste.
-De ce camera ei este cea mai mare decat a mea,si arata mult mai bine!?a spus ea indignata.
M-am ridicat usor si m-am dus langa fereastra si doar din obijnuinta,pentru ca arata ca si camera mea am intrat in dressing.Eu eram o persoana foarte ordonata si imi numerotam hainele,punand pe umerase,numere.Cand am intrat,m-am inspaimantat mai tare...hainele din el erau asezate ca ale mele...nu am mai putut reactiona,mi-a pus si hainele asa cum erau asezate acasa.M-am intors si am iesit pe usa camerei,urmata de Kiba,Sai si Sasuke.Am inceput sa alerg spre usa din fata dar in fata mea s-a pus o gorila imensa,probabil angajata de nebunul asta.
-Vreau sa trec!am spus eu dar tipul nu vorbea deloc.
-Am spus ca vreau sa trec asa ca da-te la o parte
In loc sa faca ce i-am zis,mi-a intins mana in care avea un CD rosu si mi-a aratat cu degetul spre DVD.Am mers si am pus CD-ul in aparat si l-am pornit,intre timp au coborat si ceilelti.Ne-am asezat pe canapele si filmuletul a inceput.Ecranul era rosu,fara nici o imagine,si au inceput sa se auda cuvinte.
"Dragii mei invitati,sper ca va simtiti bine,am cautat sa va fac sa va simtiti cat mai comod.Apropo,iti place camera ta,micuta diva?Dar hai sa trecem peste asta,nu mai puteti pleca,ati intrat,aici ramaneti.Dupa toate incercarile mele de a va aduce aici,o sa aveti cateva zile de respiro,dar dupa asta vom incepe urmatoarea proba.Mai am ceva de spus...Daca incercarile mele de a te face sa iti amintesti cine sunt au esuat,atunci,iti aduci aminte de asta:
Nici departe,nici aproape,
Eu nu sunt de gandul tau,
Si stiu totul despre tine,
Si asa va fi mereu.
Nu uita ca te cunosc,
Nu uita ca stiu prea bine,
Ceea ce iti spun acum,
Este valabil pana maine.
O sa mai comunicam...la revedere!"